Nihilism, pesimism… absurdism?


Descrie urmatoarea atitudine si mesaj cum vrei, sub ce termen vrei.

Este o conversatie pe care am avut-o ieri cu o prietena. Sau un monolog? Cred ca a fost un monolog, si imi cer scuze pentru asta.

Ma intreaba cum ma inteleg cu noua iubita, si ii explic ca foarte bine, ca este o relatie ciudata, dar intr-un sens bun. I-am povestit unde ne-am cunoscut, si imi spune ca „sa inteleg ca poti intalni iubirea oriunde„. Ei bine, aici e altceva. Nu-i iubire, nu-i fuck friends…. Ii spun ca nu stiu cum e, ca este o relatie mai complexa. Ma intreaba daca-i „killing loneliness” ca-n versurile de la HIM, si ii raspund clar ca nu. N-am timp de pierdut. N-am nevoie sa ma fut. Incerc sa-mi folosesc timpul facand ceva util, de aceea nu ma vad cu oricine, dar cu ea ma vad. Ma vad si m-as vedea non stop. Nu-i iubire, nu-i fucking, nu-i killing loneliness.. Nu stiu ce este si nu ma intereseaza. Stiu ca-i bine. Poate raspunsul la intrebarea „sa inteleg ca poti intalni iubirea oriunde” ar fi „nu, de fapt  poti intalni persoane minunate oriunde„.

Imi spune ca si pe ea o omoara timpul… si de acolo, a inceput monologul meu, astfel:

Nu stiu fiecare ce face cu timpul lui, pentru ca toti avem aceleasi 24 de ore, si fiecare le gestioneaza in felul lui, dupa prioritatile lui. Habar n-am. Sunt altii care se plang ca au prea mult timp. Pandemia o sa se termine intr-o luna, maxim doua. Ce urmeaza va fi mai nasol decat pandemia. Dar asa-i viata, asa-i lumea, asa a fost intotdeauna. Au mai fost pandemii, au mai fost crize, au fost si razboaie, au fost si calamitati naturale etc.

I don’t know. Deja extrem de multi oameni sunt afectati din lipsa banilor si joburilor si sunt disperati, si asta nici nu-i inceputul, e un fel de ‘teaser’. Suntem de fapt niste soareci de laborator iar cei de la putere fac experimente pe noi. Putem face ceva? Bineinteles ca nu. Nu mai e vorba doar de Romania acum. Acum este vorba de ceva mondial, si nu-i conspiratie, este ceva confirmat si reconfirmat chiar de autoritati si multi oameni intelectuali. Asa ca, ori ne conformam ori murim. Dar de murim, oricum murim, mai devreme sau mai tarziu. Deci, daca ne conformam sau nu, nici nu stiu cat de mult mai conteaaza. Nici daca murim sau nu nu stiu cat mai conteaza. Asta-i absurditatea vietii. Te chinui toata viata sa duci o viata sanatoasa, sa ai viata lunga, si da un cocalar cu BMW-ul peste tine. Te chinui sa ajuti oameni si apoi se pisa pe tine. Te increzi intr-un zeu care nu apare niciodata, sau nu crezi in niciun Dumnezeu toata viata si iti aduci aminte de el abia in momente cruciale. Fugi toata viata dupa bani, strangi bani multi, dar esti gol inauntru. Iti cumperi ce iti placea, dai bani pe ce iti facea placere. Dar degeaba iti mai cumperi, pentru ca nu mai poti sa te bucuri de ce iti cumperi sau de banii pe care ii ai. Sau muncesti o viata ca spartu ca sa iti permiti sa iti cumperi o casa si apoi ia foc dintr-o greseala stupida, sau un cutremur sau etc. Absurditatea vietii. Si BANG! Ti-am futut starea!

Imi confirma ca i-am futut starea, dar continui sa spun ce am de zis.

E ok, era pe Facebook o poza cu o pustoaica care isi aprindea tigara de la lumanarea dintr-o biserica, si o femeie posteaza ca „incearca sa ne puna credinta la incercare”. I-am spus ca daca o simpla poza ii pune credinta la incercare, inseamna ca nu prea are credinta, sau are o credinta falsa si usor de distrus si greu de creat.

Iar IRONIA ESTE….. nu ne distrug dezastrele naturale cat ne distrugem noi insine. Facebook se sinucide, desi stie ca pierde multi utilizatori, nu face nimic. Biserica se sinucide, desi stie ca pierde multi enoriasi si credinciosi, nu face nimic. Nu vor sa faca nicio schimbare, desi vad ca pierd mult teren.

Deci, de ce sa-mi fac probleme? Imi traiesc si eu restul zilelor incercand sa fac ceva util. Bineinteles, incerc sa-i ajut pe cei care au nevoie si cer ajutorul, ca altfel, intervine timpul, nu pot ajuta pe toata lumea, asa ca fac o selectie. Sunt multi cu probleme. Unii au plecat de undeva in alta parte, crezand ca va fi mai bine. Cum e fosta, care a plecat de la mine pentru ca nu mai aveam job de 3 luni si nu ne ajungeam cu banii, si s-a mutat la fostul de dinaintea mea crezand ca va fi mai bine. Din cate inteleg, nu-i foarte bine nici acolo, cu tot cu ajutorul lui. Pentru ca ea a intrat in somaj tehnic, desi isi cauta de mult timp job, nu gaseste. Practic, ce pateam eu cand nu mai aveam job si nu gaseam. Si fix ce ii spuneam ca se poate intampla, ca nimic nu este sigur in viata, ca oricand firma poate intra in faliment, si fara vina ta, ramai fara job, fara bani, iar ca sa te angajezi in alta parte nu-i usor si nici atunci nu depinde numai de tine, ci de imbecilul din fata ta caruia trebuie sa-i dai explicatii timp de 30 de minute, apoi sa mai dai vreo 2 teste inca vreo 60 de minute, ca sa-ti spuna ca ii pare rau dar a fost selectata alta persoana in locul tau. Nici faptul ca stai cu chirie undeva nu-i garantat. Nici faptul ca stai cu cineva care are bani nu-i garantat. Nimic nu-i sigur in viata. Nu m-a crezut. Plm, ce sa fac. Imi vad de ale mele. Ironia este ca dupa ce a plecat, am avut foarte multi bani. Am fost fericit? Nu. Banii nu aduc tot timpul fericirea. Nici in cazul meu, nici in cazul ei, nici in cazul altora. Ba din contra, de multe ori aduc mai multe probleme si certuri. Si asta-i doar inceputul…. cand se va ajunge la foametea care se preconizeaza si infractiunile ce vor urma… atunci sa vedem!

 

Toate cele bune!

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s